duminică, 4 mai 2014

Zbucium



   Dragă sufletule, lasă grijile! Nu le mai permite să te copleşească cu povara lor. Fă în aşa fel încât seara, când pui capul pe pernă, să nu te mai invadeze tot felul de întrebări de genul "ce voi face dacă...?", "de ce?", "cum?", "când?".
   Toate astea nu fac decât să îţi umbrească frumuseţea. Tu eşti frumos, eşti naiv şi sensibil. Şi te consumi mai mult decât e cazul.
   Ştiu că îţi e greu să spui Adio, ştiu că te ataşezi foarte tare şi că eşti sensibil la cuvinte urâte, nedrepte. Ştiu toate astea, dar te rog să te linişteşti. Nu te vreau trist, îngândurat, melancolic, nu vreau să te văd lăcrimând, suspinând şi regretând.
   Te vreau zâmbitor, fericit, copilăros şi tandru. Vreau să iubeşti, să te bucuri, să emani frumuseţe şi seninătate. Şi am încredere în tine că aşa vei fi.



„Nu merită să plângi pentru nimeni, iar cei care merită nu te vor face să plângi.” (Gabriel José García Márquez)
‎„Să-ţi pese mai mult de conştiinţa ta decât de părerea altora.”(Publilius Syrus)
"Sunt momente în viață în care oricum îți va sta corpul, sufletul este în genunchi."(Victor Hugo)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu